Site pentru restaurant: meniul online, alergenii și comenzile fără comision

Un client care comandă seara de acasă are în față meniul tău de pe site și pe cel din aplicația de livrare. Dacă e alergic la nuci sau la gluten, caută un singur lucru înainte să apese „Comandă”: ce conține preparatul. Din martie 2023, un ordin ANPC cere ca restaurantele să spună, lângă fiecare preparat, ingredientele compuse, valorile nutriționale și aditivii, iar regulamentul european cere alergenii din decembrie 2014.

Mai jos afli ce trebuie să scrie lângă fiecare preparat din meniul online, ce se schimbă când clientul comandă de pe site, cât cedezi platformelor de livrare față de o comandă directă și cum legi site-ul de profilul tău din Google.

Articolul are caracter informativ și explică regulile generale. Pentru meniul restaurantului tău, întreabă ANPC, direcția sanitar-veterinară (DSVSA) din județ sau un consultant în siguranța alimentelor.

Pe scurt

• Alergenii sunt obligatorii și la mâncarea servită pe loc, nu doar pe ambalaje. Lista are 14 substanțe (Regulamentul UE 1169/2011, art. 9 și 44).

• Meniul arată mai mult decât prețul: ingredientele compuse de peste 20 g, cu cantitatea, declarația nutrițională și aditivii (Ordinul ANPC 201/2022).

• La comanda online, totul apare înainte de finalizarea comenzii, pe pagina pe care se face comanda.

• Prețul e final, cu TVA. Restaurantele clasificate la 3–5 stele trec în meniul electronic gramajul detaliat și trebuie să aibă și o pagină web proprie din iulie 2026.

• Platformele de livrare nu își publică procentul. Ca reper, presa a scris de un comision standard de 25%; pe o comandă directă de pe site nu plătești comision unei platforme.

Meniul online: ce scrii lângă fiecare preparat

Meniul de pe site e o listă de produse oferite consumatorilor, așa că respectă aceleași reguli ca meniul de pe masă. Sunt trei surse de reguli: regulamentul european despre informarea consumatorilor, un ordin al ANPC pentru restaurante și ordonanța privind protecția consumatorilor.

1. Alergenii, chiar dacă mâncarea nu are ambalaj

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 cere ca, pentru orice aliment, consumatorul să afle ingredientele care pot provoca alergii sau intoleranțe (art. 9 alin. 1 lit. c). Pentru mâncarea vândută fără ambalaj, cum e cea dintr-un restaurant, art. 44 spune clar că această informație este obligatorie. Restul mențiunilor de pe etichetă devin obligatorii doar dacă statul o cere prin norme naționale.

Anexa II a regulamentului enumeră cei 14 alergeni:

• cereale cu gluten (grâu, secară, orz, ovăz, alac, kamut), crustacee, ouă, pește, arahide, soia, lapte (inclusiv lactoza);

• fructe cu coajă lemnoasă (migdale, alune de pădure, nuci, caju, pecan, nuci braziliene, fistic, macadamia), țelină, muștar, susan, dioxid de sulf și sulfiți peste 10 mg/kg sau 10 mg/l, lupin și moluște.

Statele pot stabili prin ce mijloace se dau aceste informații (art. 44 alin. 2). ANSVSA, în campania sa despre alergeni, spune că informațiile „este indicat” să fie date în scris, de exemplu în meniu. Pe site nu ai un ospătar care să răspundă, deci scrisul e singura variantă.

2. Ingredientele, valorile nutriționale și aditivii

Ordinul ANPC nr. 201/2022, în vigoare din 15 martie 2023, se aplică „unităților de restaurație colectivă”: restaurante, bistrouri, cantine, firme de catering. Pentru fiecare preparat, consumatorul trebuie să găsească:

• tipul și cantitatea ingredientelor compuse de peste 20 g, de exemplu sosul sau garnitura gata făcută (art. 3 alin. 1);

• declarația nutrițională: valoarea energetică și cantitățile de grăsimi, acizi grași saturați, zaharuri și sare (art. 3 alin. 2);

• aditivii folosiți, după regulile din regulamentul european (art. 3 alin. 3).

Informațiile stau „într-un loc vizibil, ușor accesibil, lizibil” și nu pot fi ascunse de alte texte sau fotografii (art. 3 alin. 4). Pe site, asta înseamnă lângă preparat sau la un clic de el, nu într-un PDF separat, greu de găsit.

3. Gramajul și prețul final

OG 21/1992 cere ca prețul să fie cel final, cu TVA și toate costurile incluse, afișat „în mod vizibil și într-o formă neechivocă” (art. 20 alin. 4 și art. 25). Dacă ambalajul la pachet sau garnitura se plătesc separat, scrie suma lângă preparat.

Pentru gramaj, regula cea mai precisă vine din normele de clasificare. Ordinul nr. 65/2013, cu modificările din Ordinul nr. 948/2026, cere restaurantelor clasificate la 3, 4 și 5 stele o listă-meniu cu „denumirea, componența și gramajul lor detaliat”, în română și într-o limbă de circulație internațională, pe suport electronic. Restaurantele de 1 și 2 stele au o listă tipărită. Chiar dacă restaurantul tău nu e clasificat, cantitatea porției e informația pe care clientul o compară întâi între două meniuri, iar declarația nutrițională oricum o calculezi pornind de la ea.

Același preparat, scris incomplet și complet. Restaurant, preparat și valori fictive, cu rol de exemplu.

Cine controlează și ce amenzi există

Ordinul 201/2022 e emis de ANPC, în baza OG 21/1992. Pentru încălcarea obligațiilor de informare din art. 17–25 ale ordonanței, amenda e de la 1.000 la 10.000 de lei (art. 50 alin. 1 lit. d). Dacă fapta a afectat sănătatea unei persoane, ordonanța prevede amendă de la 20.000 la 100.000 de lei și închiderea definitivă a unității (art. 51). Igiena și siguranța alimentelor, inclusiv gestionarea alergenilor în bucătărie, sunt verificate de ANSVSA prin direcțiile sanitar-veterinare județene.

Comanda online: totul înainte de „Trimite comanda”

Pentru mâncarea vândută la distanță, art. 14 din Regulamentul 1169/2011 cere ca informațiile obligatorii să fie disponibile „înainte de încheierea achiziției”, pe suportul vânzării la distanță sau printr-un alt mijloc indicat clar, fără costuri în plus pentru client. Pentru produsele fără ambalaj, cum sunt preparatele unui restaurant, regula se aplică cel puțin alergenilor (art. 14 alin. 2). Ordinul ANPC 201/2022 adaugă că, la vânzarea la distanță, ingredientele, valorile nutriționale și aditivii apar „înainte de finalizarea comenzii”, precum și în orice material publicitar (art. 3 alin. 1 și 6).

Concret, pe pagina de comandă clientul vede, pentru fiecare preparat din coș: gramajul, prețul final, alergenii și un link spre detalii. O notă generală de tipul „Pentru alergeni, sunați-ne” nu ajunge.

Un detaliu care te protejează: dreptul de retragere de 14 zile nu se aplică bunurilor „susceptibile a se deteriora sau a expira rapid” (OUG 34/2014, art. 16 lit. d). Pentru catering pe o dată fixă, excepția vine din art. 16 lit. l. Scrie pe site ce se întâmplă dacă o comandă ajunge greșit sau întârzie, ca să nu negociezi la telefon.

Comenzi directe sau prin platforme: ce câștigi și ce cedezi

Glovo, Bolt Food și Wolt (care a preluat Tazz în ianuarie 2025) îți aduc clienți care nu te cunosc, curieri și o aplicație pe care oamenii o au deja în telefon. În schimb, plătești un procent din fiecare comandă și nu primești datele clientului.

Cât costă o comandă prin platformă

Procentul nu e public. Pagina Wolt pentru restaurante din România spune doar că Wolt „percepe un comision din comenzile primite”, fără taxă de înscriere. Procentul se negociază, în funcție de oraș, volum și de cine livrează. Ca reper:

• Evenimentul Zilei (august 2025) scria că aplicațiile promovează un „comision standard de 25%”, la care se adaugă taxe pentru platformă, tabletă și fiecare comandă.

• Un furnizor de software pentru restaurante estima în august 2026 aproximativ 13–15% când restaurantul livrează singur sau clientul ridică, și 25–26% când livrează platforma.

Valori estimate, înainte de costul mâncării și al personalului. Procentul real e cel din contractul tău. Surse: Evenimentul Zilei, august 2025; estimarea unui furnizor de software pentru restaurante, august 2026.

Ce presupune comanda directă

Pe site nu plătești comision unei platforme, dar preiei ce făcea ea: livrarea, plata online (cu comisionul procesatorului de plăți), confirmarea comenzii și reclamațiile. Poți păstra ambele canale: platforma aduce clienți noi, iar site-ul îi aduce înapoi pe cei care au comandat deja. Un fluturaș în pungă, cu adresa site-ului, e un prim pas ieftin.

Google te ajută să pui comanda directă în față. În secțiunea „Comenzi de mâncare” din profil poți adăuga linkul spre pagina ta de comandă și îl poți seta ca preferat pentru ridicare sau livrare. Dacă un furnizor apare acolo fără acordul tău, poți cere eliminarea, iar Google spune că furnizorii au cinci zile lucrătoare să elimine linkul.

Când site-ul e obligatoriu

Ordinul nr. 948/2026, publicat pe 8 iulie 2026, cere fiecărei structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică clasificate la 3, 4 sau 5 stele să aibă o adresă de e-mail și „cel puțin o pagină web personalizată”, cu datele de identificare, adresa și numărul certificatului de clasificare. Restaurantele independente se clasifică doar la cerere (HG 843/1999, art. 10), deci pentru un bistro neclasificat site-ul rămâne o alegere.

Rezervări, program și profilul din Google

Rezervarea unei mese

Formularul cere data, ora, numărul de persoane, numele și telefonul. GDPR îți cere să colectezi doar datele necesare pentru scop (art. 5 alin. 1 lit. c). Alergiile clientului sunt date despre sănătate. Dacă le ceri la rezervare, câmpul e opțional și ai nevoie de consimțământul explicit al clientului (art. 9). Adesea e mai simplu ca ospătarul să întrebe la masă. Scrie lângă buton cât timp ții masa și cum se anulează.

Programul

OG 21/1992 cere afișarea și respectarea orarului de funcționare (art. 26 alin. 2). Același program îl scrii pe site și în Google, cu orele de bucătărie și de livrare separat, dacă diferă. Google permite program separat pentru livrare și ridicare, plus program special de sărbători.

Meniul din Google

Editorul de meniu din Profilul Companiei e disponibil pentru localurile cu mâncare și băuturi. Poți grupa preparatele pe secțiuni, cu descrieri și prețuri, iar modificările apar în 24–48 de ore. Poți adăuga și linkul spre meniul de pe site. Când Google găsește mai multe meniuri, alegi tu care apare ca meniu preferat. Restul pașilor pentru profil îi găsești în ghidul nostru despre cum apari în Google Maps.

Pozele

Fotografiază porțiile reale, servite cum ajung la client. OG 21/1992 interzice prezentarea, „prin orice mijloace”, a unor indicații care nu corespund produsului (art. 24), iar o porție de două ori mai mare în poză decât în farfurie e exact asta. Pozele luate de pe internet pun și problema drepturilor de autor, explicată în articolul despre pozele pe care ai voie să le folosești pe site.

Checklist pentru site-ul unui restaurant

• Fiecare preparat are nume, gramaj și preț final, cu TVA inclus.

• Alergenii din cei 14 sunt marcați la fiecare preparat, inclusiv cei din sosuri și garnituri.

• Ingredientele compuse de peste 20 g, declarația nutrițională și aditivii sunt la un clic de preparat.

• Pe pagina de comandă, toate acestea apar înainte de butonul de trimitere.

• Costurile în plus (ambalaj, livrare, comandă minimă) sunt scrise înainte de coș.

• Formular de rezervare scurt, cu regula de anulare lângă buton.

• Același program pe site, pe ușă și în Google, cu programul special de sărbători.

• Linkul de comandă de pe site e setat ca preferat în Profilul Companiei.

• Poze cu porțiile reale; niciun preparat fotografiat altfel decât se servește.

• Meniul se actualizează în același timp pe site, în Google și pe platforme.

Întrebări frecvente

Un site de restaurant pornit de la ce ai deja

În demo-ul nostru pentru restaurante vezi un meniu digital cu prețuri, rezervarea unei mese și programul. Putem porni de la el sau de la zero, iar meniul îl structurăm cu gramaj, alergeni și valori nutriționale lângă fiecare preparat. Vezi cât costă, iar dacă vrei să discutăm despre restaurantul tău, scrie-ne.

Articolul se bazează pe Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, Ordinul ANPC nr. 201/2022, OG 21/1992, OUG 34/2014, Ordinul nr. 65/2013 cu modificările din Ordinul nr. 948/2026, HG 843/1999, Regulamentul (UE) 2016/679 și documentația Google Business Profile, în forma consultată în octombrie 2026. Regulile se pot schimba; verifică textul în vigoare înainte să-ți refaci meniul.