Pozele de pe site: când ai voie să folosești o imagine de pe internet
Ce poze poți pune legal pe site-ul firmei, ce permit Unsplash și Creative Commons, cui aparțin pozele fotografului și ce faci dacă primești o somație.
· 11 min de citit
O poză găsită în Google Imagini e protejată de Legea 8/1996 din momentul în care a fost făcută, chiar dacă nu are nicio semnătură, niciun © și nu e înregistrată nicăieri. Cine o pune pe site-ul firmei fără acordul autorului o folosește fără drept, iar firmele care urmăresc imaginile pe internet o pot găsi în câteva secunde, prin căutare după imagine.
Mai jos afli ce poze ai voie să folosești, ce înseamnă licențele de pe Unsplash, Pexels sau Creative Commons, cui aparțin pozele făcute de un fotograf plătit de tine, când îți trebuie acordul oamenilor din poze și ce faci dacă primești o somație de plată.
Important: articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Dacă ai primit deja o somație sau o cerere de despăgubiri, discută cu un avocat înainte să răspunzi.
Pe scurt
O fotografie e protejată fără nicio formalitate, toată viața autorului și încă 70 de ani după moartea lui.
„Am găsit-o pe Google” și „am pus sursa” nu sunt licențe. Ai nevoie de acordul autorului sau de o licență care permite folosirea pe un site comercial.
Sigure: pozele tale, pozele unui fotograf cu contract scris, băncile gratuite (Unsplash, Pexels, Pixabay) în limitele lor, Creative Commons fără „NC” și stocul plătit.
Oamenii recognoscibili din poze trebuie să-și fi dat acordul, inclusiv angajații tăi.
Ștergerea pozei după o somație nu acoperă folosirea din trecut. În instanță, autorul poate cere până la triplul licenței pe care ar fi trebuit s-o plătești.
Ce protejează legea
Fotografia e operă din momentul în care e făcută
Legea 8/1996 privind dreptul de autor enumeră la art. 7 operele protejate, iar printre ele sunt, explicit, „operele fotografice”. Art. 1 spune că opera e protejată „prin simplul fapt al realizării ei, chiar în formă nefinalizată”. Nu există un registru și nici obligația de a pune un ©.
Singura condiție e ca poza să fie originală, adică să reflecte alegerile fotografului: unghiul, lumina, momentul, încadrarea. Aproape orice fotografie de pe un site de prezentare o îndeplinește. Legea exclude doar cazuri ca fotografiile unor acte, scrisori sau desene tehnice.
Drepturile țin toată viața autorului, iar după moartea lui trec la moștenitori încă 70 de ani (art. 28). O poză veche de 20 de ani, cu autor necunoscut, nu e deci liberă de drepturi.
Ce înseamnă „a folosi” o poză pe site
Autorul decide singur „dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa” (art. 12). Art. 13 numește printre utilizări reproducerea și „punerea operei la dispoziția publicului”, adică exact ce face un site.
Excepțiile nu acoperă un site de firmă
Art. 35 permite câteva folosiri fără acord, de exemplu citatul scurt „în scop de analiză, comentariu sau critică”. Ele se aplică doar dacă folosirea nu îl prejudiciază pe autor și nu contravine exploatării normale a operei. O poză pusă pe pagina „Servicii” ca să arate bine nu e un citat, ci exact folosirea pentru care fotograful vinde licențe.
Ce poze ai voie să folosești
Pe scurt, pentru fiecare sursă de imagini. Surse: Legea 8/1996, licențele Unsplash, Pexels, Pixabay și Creative Commons, termenii Adobe Stock (verificate în octombrie 2026).
1. Pozele făcute de tine
Sunt cea mai sigură variantă și, de obicei, cea mai convingătoare: clienții vor să vadă locul, echipa și lucrările reale. Un telefon bun și lumină naturală rezolvă majoritatea pozelor unui site de prezentare.
2. Pozele făcute de un fotograf sau de un angajat
Aici e capcana cea mai puțin cunoscută. Faptul că ai plătit ședința foto nu înseamnă că pozele sunt ale tale pentru totdeauna. Legea spune (art. 87) că drepturile asupra fotografiilor făcute la comandă sau de un angajat, în cadrul contractului de muncă, se prezumă că aparțin celui care a comandat doar pentru 3 ani, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.
Ca să le poți folosi liniștit și după aceea, ai nevoie de un contract de cesiune scris. Art. 42 cere ca el să spună ce drepturi se transmit, cum poate fi folosită opera, pe ce durată, în ce întindere și cu ce preț. Fără forma scrisă, contractul nu se poate dovedi (art. 43). Iar faptul că ai fișierele pe calculator nu îți dă, prin el însuși, dreptul de a le folosi (art. 48).
3. Băncile de imagini gratuite
Unsplash, Pexels și Pixabay permit folosirea gratuită, inclusiv în scop comercial și fără să menționezi autorul. Fiecare are însă limite pe care merită să le citești:
Unsplash precizează în termeni că licența nu include dreptul de a folosi mărcile și logo-urile care apar în imagini, chipurile recognoscibile ale oamenilor sau operele de artă din cadru.
Pexels interzice să sugerezi că oamenii sau brandurile din imagine îți susțin produsul și să folosești poza ca parte din numele sau marca firmei.
Pixabay spune că o imagine cu mărci sau logo-uri recognoscibile nu poate fi folosită comercial și că e responsabilitatea ta să verifici dacă îți trebuie acordul cuiva din imagine.
În practică, o poză cu o mașină pe care se vede clar logo-ul mărcii e riscantă pe site-ul unui service, chiar dacă e gratuită.
4. Licențele Creative Commons
Creative Commons (CC) e un set de licențe standard prin care autorii își lasă operele la dispoziție în anumite condiții. Literele din numele licenței spun condițiile:
| Licența | Ce înseamnă | Pe site-ul firmei |
|---|---|---|
| CC0 | Autorul a renunțat la drepturi, fără atribuire obligatorie | Da |
| CC BY | Orice folosire, inclusiv comercială, cu numele autorului | Da, cu atribuire |
| CC BY-SA | Ca BY, iar ce modifici distribui sub aceeași licență | Da, cu atribuire; evită modificările |
| CC BY-ND | Doar în forma originală, fără modificări | Da, cu atribuire, fără decupări sau filtre |
| CC BY-NC (și variantele cu NC) | Doar în scop necomercial | Nu |
Pentru NC, Creative Commons explică faptul că totul depinde de folosire, nu de cine folosește. Un site care îți prezintă serviciile urmărește un avantaj comercial, așa că imaginile NC nu sunt pentru tine.
La celelalte licențe, atribuirea corectă conține patru elemente pe care CC le recomandă: titlul, autorul, sursa și licența. De exemplu, sub poză: „Sala de așteptare” de Ion Popescu, CC BY 4.0, cu legături spre pagina pozei și spre textul licenței. Dacă ai modificat-o, trebuie să spui și asta.
Cum arată o atribuire completă pentru o imagine CC BY, cu cele patru elemente recomandate de Creative Commons. Exemplu cu date fictive.
5. Stocul plătit
Licența standard Adobe Stock permite folosirea pe site-uri și rețele sociale fără limită de afișări. Pachetul de 40 de imagini costă 269,99 €, adică aproximativ 6,75 € pe imagine, iar abonamentul cu 10 imagini pe lună e 29,99 € (prețuri afișate pentru UE în octombrie 2026). Termenii interzic însă un context jignitor sau controversat pentru modelele din poze, ori unul care le-ar atribui o boală sau o deficiență. Pentru un cabinet medical: atenție la pozele cu „pacienți” lângă texte despre afecțiuni.
Păstrează factura pentru fiecare imagine: e dovada licenței dacă te întreabă cineva peste trei ani.
6. Imaginile generate cu inteligență artificială
Nu există încă o decizie românească despre imaginile generate. În SUA, Copyright Office a stabilit în ianuarie 2025 că simpla scriere a unei comenzi nu te face autorul imaginii. Poți deci folosi o imagine generată, dacă termenii instrumentului permit folosirea comercială, dar probabil nu o poți proteja ca fiind a ta. Iar o imagine care imită o poză reală, un logo sau o persoană cunoscută are aceleași probleme ca originalul.
Oamenii din poze: acordul lor
Pe lângă fotograf, au drepturi și cei care apar în poză. Codul civil spune la art. 73 că orice persoană are dreptul la propria imagine. Iar după Legea 8/1996, folosirea unei opere care conține un portret necesită consimțământul persoanei din portret (art. 89). Încălcarea e contravenție, cu amendă între 3.000 și 30.000 de lei. Excepția: modelele de profesie și cei plătiți ca să pozeze.
Angajații pe pagina „Echipa”. Fotografia e o dată cu caracter personal. Ghidul european despre consimțământ (EDPB 05/2020) spune că acordul unui angajat e valabil doar dacă refuzul nu are nicio consecință pentru el. Cere-l în scris, separat de contractul de muncă, și scoate poza dacă cineva se răzgândește sau pleacă din firmă.
Clienții și pacienții. Pozele „înainte și după” sau cele de la un eveniment au nevoie de acordul scris al fiecărei persoane recognoscibile. La cabinetele medicale se adaugă și regulile profesiei, despre care am scris în ghidul pentru site-ul unui cabinet stomatologic.
Lucrările din casele clienților. Art. 74 din Codul civil consideră încălcare a vieții private difuzarea de imagini cu interiorul unui spațiu privat fără acordul celui care locuiește acolo. Pentru constructori, instalatori sau designeri de interior, acordul pentru portofoliu se pune în contract.
Restul obligațiilor privind datele personale sunt în ghidul despre ce e obligatoriu legal pe site.
Ce se întâmplă dacă folosești o poză fără drept
Somația
Cele mai multe cazuri încep cu un e-mail. Firme ca Copytrack, Pixsy sau PicRights lucrează pentru fotografi, agenții de presă și bănci de imagini: caută automat unde apar pozele clienților lor, salvează capturi de ecran datate și cer o plată pentru folosirea de până atunci.
Copytrack precizează că o licență cumpărată acum nu acoperă folosirea din trecut și că se adresează proprietarului domeniului, chiar dacă site-ul l-a făcut o agenție. PicRights spune că scoaterea imaginii e o condiție a înțelegerii, dar plata pentru trecut rămâne. Sumele variază: un blogger român a relatat în 2024 o cerere de aproximativ 300 € pentru o imagine, iar pe forumurile juridice apar și cereri de mii de euro.
În instanță
Art. 188 din Legea 8/1996 îi permite autorului să ceară fie prejudiciul real (câștigul pierdut, ce ai câștigat tu pe nedrept, daune morale), fie, dacă acesta nu se poate calcula, triplul sumei care ar fi fost datorată pentru o licență. Instanța poate dispune și oprirea imediată a folosirii.
Un exemplu real: într-un dosar ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (decizia 651/2013), un hipermarket folosise fără acord fotografii ale Brașovului, luate de pe site-ul autorului. Tribunalul a acordat 300 € despăgubiri materiale, triplul licenței de 100 € indicate de fotograf, iar Curtea de Apel a adăugat 600 € daune morale, plus cheltuielile de judecată.
Legea prevede și infracțiuni: punerea fără drept a unei opere la dispoziția publicului pe internet se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 194). Limitele se reduc la jumătate dacă prejudiciul e reparat înainte de judecata în primă instanță.
Dacă primești o somație
Nu o ignora, dar nici nu plăti pe loc. Verifică cine o trimite și pe cine reprezintă.
Caută dovada licenței: factura de la stoc, pagina Unsplash a pozei, contractul cu fotograful.
Dacă nu ai licență, scoate poza de pe site și din toate locurile unde mai apare (galerie, rețele sociale, pagini vechi).
Cere dovada drepturilor celui care te somează și capturile pe baza cărora calculează suma.
Pentru sume mari, vorbește cu un avocat înainte de orice răspuns. Suma din prima scrisoare e adesea negociabilă.
Verifică-ți site-ul în 30 de minute
Fă o listă cu toate pozele de pe site, inclusiv fundalurile, bannerele și pozele din articolele vechi.
Notează sursa fiecăreia: „făcută de noi”, „fotograf, contract din…”, „Unsplash, link”, „Adobe Stock, factură…”. Ce nu poți completa e un risc.
Caută pozele nesigure după imagine, cu Google Lens sau TinEye. Dacă apar pe site-uri de stoc cu filigran sau la o agenție de presă, scoate-le.
Verifică pozele cu oameni: ai acordul scris al fiecărei persoane recognoscibile? Mai lucrează angajații din poze la tine?
Verifică logo-urile și mărcile care se văd clar în pozele de stoc.
Cere în contractul cu web designerul lista surselor pentru pozele puse de el și garanția că are licențele.
Întrebări frecvente
Dacă scriu sursa sub poză, am voie s-o folosesc?
Nu. Menționarea sursei nu înlocuiește acordul autorului. Atribuirea e o condiție a unor licențe, ca CC BY, nu o licență în sine.
Pot folosi pozele de pe site-ul producătorului, de exemplu ale echipamentelor pe care le vând sau le montez?
Doar cu acordul lui. Multe mărci au o secțiune de presă sau un program pentru parteneri cu imagini permise. Cere acordul în scris, de preferat pe e-mail, și păstrează-l.
Un client a pus o poză cu lucrarea noastră pe Facebook. O pot lua pentru site?
Nu fără acordul lui. Clientul e autorul pozei, iar dacă apare în ea, e vorba și de propria lui imagine. Un mesaj scurt prin care îți dă voie rezolvă problema.
Pot pune o poză de pe Unsplash cu un medic la pagina „Echipa”?
Nu. Poza e gratuită, dar persoana din ea nu lucrează la tine, iar prezentarea ei ca membru al echipei îi induce în eroare pe clienți. Și licența Unsplash exclude chipurile recognoscibile.
Agenția care mi-a făcut site-ul a pus pozele. Cine răspunde?
De regulă, tu primești somația, pentru că site-ul e al firmei tale. Poți apoi să te întorci împotriva agenției, mai ușor dacă în contract și-a asumat că are licențele.
Dacă scot poza imediat după ce primesc somația, mai trebuie să plătesc?
Nu e sigur că scapi. Folosirea din trecut rămâne o folosire fără drept, iar firmele de recuperare spun explicit că ștergerea nu stinge cererea. Scoaterea pozei oprește însă creșterea prejudiciului și contează la negociere.
Pozele tale, pe site-ul tău
Site-urile Webspring pornesc de la un demo testat, pe care îl adaptăm cu logo-ul, textele și pozele tale. Conținutul, inclusiv pozele, rămâne al tău, așa cum scrie și pe pagina de prețuri. Dacă nu ești sigur de unde vine o imagine pe care vrei s-o folosești, întreabă-ne înainte s-o punem pe site.
Articolul se bazează pe forma consolidată a Legii 8/1996, pe Codul civil și pe licențele publicate de platforme în octombrie 2026. Licențele băncilor de imagini se pot schimba; verifică-le întotdeauna înainte să descarci.
