Accesibilitatea site-ului: cine e obligat prin Legea 232/2022
Ce site-uri intră sub lege din iunie 2025, programările online, scutirea pentru microîntreprinderi și problema din textul românesc, amenzile și 6 teste pe care le faci singur.
Echipa Webspring Design · · 11 min de citit
Pe 9 noiembrie 2026, un specialist în măsurarea site-urilor a verificat automat prima pagină a 1.143 de magazine online românești care nu sunt microîntreprinderi. Potrivit rezultatelor publicate pe JURIDICE.ro, 94,1% aveau cel puțin o problemă de accesibilitate, cel mai des textul cu contrast prea slab. Asta la un an și patru luni după ce Legea 232/2022 a început să se aplice comerțului online.
Dacă legea te privește depinde de două lucruri: ce face site-ul și cât de mare e firma. Mai jos afli pe cine obligă, unde textul românesc lasă loc de interpretare, cine controlează, ce amenzi sunt și ce verifici singur în 15 minute.
Important: articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Unele prevederi sunt interpretabile, iar autoritățile române nu au publicat, până la data scrierii, ghiduri care să le clarifice. Pentru situația ta concretă, verifică sursele oficiale sau discută cu un avocat.
Pe scurt
Legea 232/2022 se aplică din 28 iunie 2025 unor produse și servicii enumerate exact. Pentru o firmă obișnuită contează un singur punct: „serviciile de comerț electronic”, adică site-urile pe care un consumator încheie un contract.
Un site de prezentare, cu servicii, prețuri, telefon și formular de contact, în general nu intră. Programările online fără plată sunt o zonă gri.
Microîntreprinderile care prestează servicii sunt scutite de directiva europeană. Textul românesc al scutirii trimite însă la alt alineat decât directiva, așa că scutirea nu e la fel de clară în România.
Pentru comerțul electronic controlează Autoritatea pentru Digitalizarea României, nu ANPC. Amenzile pentru furnizorii de servicii sunt între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de obligația încălcată.
Referința tehnică folosită în practică e standardul european EN 301 549, care trimite la WCAG 2.1 nivel AA. Versiunea nouă, cu WCAG 2.2, a fost publicată în septembrie 2026.
Pe cine obligă Legea 232/2022
Lista serviciilor e închisă
Legea 232/2022 transpune Directiva (UE) 2019/882, cunoscută ca European Accessibility Act. Art. 2 alin. (3) enumeră serviciile furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025: comunicații electronice, acces la servicii audiovizuale, servicii bancare pentru consumatori, cărți electronice și servicii de comerț electronic. Alin. (4) adaugă transportul de pasageri.
Legea nu îți cere un site accesibil doar pentru că ai un site. Un cabinet, un service auto sau o firmă de construcții intră doar dacă site-ul face comerț electronic.
Ce înseamnă „comerț electronic” în lege
Art. 3 pct. 22 îl definește așa:
„servicii de comerț electronic - servicii furnizate la distanță, prin site-uri web, și servicii integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum”
Considerentul 43 al directivei precizează că obligațiile „ar trebui să se aplice vânzării online a oricărui produs sau serviciu”. Deci nu contează ce vinzi: haine, vouchere, cursuri sau ședințe de masaj. Contează ca vânzarea să se încheie pe site.
Din definiție mai rezultă că trebuie să fie un consumator, adică o persoană fizică ce cumpără în afara activității ei profesionale, și un contract încheiat prin site. Un site care vinde doar firmelor, sau care doar prezintă firma și te trimite la telefon, nu se potrivește definiției. Ghidul nostru despre ce e obligatoriu legal pe site-ul unei firme ajunge la aceeași concluzie.
Programările online: zona gri
Formularul de contact nu încheie niciun contract: omul doar cere informații. Programarea online e mai greu de încadrat, pentru că clientul alege serviciul, ziua și ora, iar firma se angajează să-l primească.
În România nu am găsit o poziție oficială. În Germania, Ministerul Federal al Muncii (BMAS) a publicat ghidul de aplicare a legii germane de transpunere. Exemplul 3 e un salon de coafură cu peste 10 angajați și peste 2 milioane de euro cifră de afaceri, cu programări și produse de vânzare pe site. Concluzia ministerului: și vânzarea, și programarea sunt servicii de comerț electronic, iar „întregul site, inclusiv finalizarea comenzii” (traducerea noastră) trebuie să fie accesibil.
Ghidul german nu e obligatoriu în România, dar interpretează aceeași directivă. Dacă ai programări online și nu ești microîntreprindere, e prudent să presupui că legea s-ar putea aplica.

Schemă simplificată, cu caracter informativ. Surse: Legea 232/2022, art. 2, 3, 4, 19 și 27; Directiva (UE) 2019/882, art. 4 și considerentele 42–43 și 70; ghidul BMAS de aplicare a legii germane (exemplul 3).
Scutirea pentru microîntreprinderi și problema din textul românesc
Cine e microîntreprindere
Legea și directiva folosesc aceeași definiție: o firmă cu sub 10 angajați și, în plus, cu o cifră de afaceri anuală sau un total al bilanțului de cel mult 2 milioane de euro (echivalentul în lei). Pragul de angajați e obligatoriu: o firmă cu 10 angajați nu mai e microîntreprindere, oricât de mică i-ar fi cifra de afaceri. Cifrele le găsești în bilanțul depus la ANAF.
Ce spune directiva și ce spune legea
Art. 4 alin. (5) al Directivei 2019/882 scutește microîntreprinderile care oferă servicii de cerințele „menționate la alineatul (3)”. În directivă, alineatul (3) e regula generală: toate serviciile trebuie să respecte cerințele din anexa I. Considerentul 70 explică motivul: pentru o microîntreprindere, chiar și evaluarea conformității ar fi o sarcină disproporționată.
Legea română a reorganizat articolul. Art. 4 alin. (5) din Legea 232/2022 păstrează formula „cerințele de accesibilitate prevăzute la alin. (3)”. Numai că, în legea română, alin. (3) se referă la serviciile de transport urban, suburban și regional. Citit literal, textul românesc scutește microîntreprinderile doar de cerințele pentru transportul local.
Sursele de specialitate pe care le-am consultat, inclusiv măsurătoarea de pe JURIDICE.ro, tratează microîntreprinderile ca scutite, conform directivei. Nu am găsit însă nicio modificare a legii sau poziție oficială care să lămurească problema. Dacă ești microîntreprindere și vinzi online, scutirea e probabil de partea ta, dar nu e garantată.
Pentru celelalte firme: „sarcina disproporționată”
Art. 14 permite unei firme să nu aplice o cerință care i-ar schimba fundamental serviciul sau i-ar impune o sarcină disproporționată. Excepția nu e automată: firma face o evaluare după criteriile din anexa 6, o păstrează 5 ani și o trimite autorității la cerere.
Ce cere legea de la un site care intră
Site, coș și plată pe care le poate folosi oricine
Anexa 1 cere ca site-urile să fie „perceptibile, utilizabile, inteligibile și solide”, cele patru principii ale WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), regulile tehnice publicate de W3C. Anexa numește explicit: contrast suficient, spațiere ajustabilă între litere și rânduri și o alternativă pentru orice conținut care nu e text, de exemplu o descriere pentru imagini.
Pentru comerțul electronic, pct. 4 lit. g) adaugă informații despre accesibilitatea produselor vândute, când producătorul le oferă, și identificare, autentificare și plată pe care le poate folosi și o persoană cu dizabilități.
Informațiile din termeni și condiții
Art. 13 alin. (2) și anexa 5 cer ca firma să explice, în termeni și condiții sau într-un document echivalent, cum respectă serviciul cerințele de accesibilitate: o descriere a serviciului în formate accesibile și modul în care îndeplinește cerințele din anexa 1.
E obligația cel mai ușor de verificat din afară: în măsurătoarea din noiembrie, doar 38 din 971 de pagini de termeni citite (3,9%) conțineau măcar cuvântul „accesibilitate”.
Standardul tehnic: EN 301 549 și WCAG
Legea descrie rezultatul, nu un standard. În practică, referința e standardul european EN 301 549. Versiunea în vigoare, V3.2.1 din 2021, trimite pentru site-uri la WCAG 2.1 nivel AA.
Pe 2 septembrie 2026 a fost publicată versiunea V4.1.1, care trece la WCAG 2.2 nivel AA. Autoritatea irlandeză pentru dizabilitate (NDA) arată că ea produce efecte juridice abia după citarea în Jurnalul Oficial al UE, așteptată pe 16 decembrie 2026. Dacă refaci acum site-ul, WCAG 2.2 AA e ținta mai sigură: păstrează aproape toate criteriile din 2.1 și adaugă câteva noi.
Cine controlează și ce amenzi sunt
Art. 19 împarte controlul pe domenii: ANPC răspunde de serviciile bancare și de unele produse, iar pentru comerțul electronic, autoritatea de supraveghere e Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Până la data scrierii nu am găsit comunicate publice ale ADR despre controale făcute în baza acestei legi.
Amenzile pentru furnizorii de servicii sunt în art. 27:
| Obligația încălcată | Unde e în lege | Amendă |
|---|---|---|
| Serviciul nu e proiectat și furnizat conform cerințelor | art. 13 alin. (1) | 6.000 – 12.000 lei |
| Lipsesc informațiile despre accesibilitate (anexa 5) sau nu sunt publice și păstrate | art. 13 alin. (2) lit. a)–d) | 7.000 – 15.000 lei |
| Neconformitatea nu e raportată și reparată | art. 13 alin. (2) lit. e) | 7.000 – 15.000 lei |
| Nu dai autorității informațiile cerute și nu cooperezi | art. 13 alin. (2) lit. f)–g) | 5.000 – 10.000 lei |
| Nu ai proceduri ca serviciul să rămână conform | art. 13 alin. (3) | 6.000 – 12.000 lei |
Pe lângă amendă, se pot propune măsuri complementare, inclusiv suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare cât timp practica neconformă continuă. Art. 26 mai permite consumatorilor și asociațiilor să se adreseze direct instanței sau autorității.
Instituțiile publice au o regulă separată, OUG 112/2018, pentru site-urile și aplicațiile mobile ale organismelor din sectorul public.
Ce verifici singur în 15 minute
Testele de mai jos nu înlocuiesc un audit, dar prind problemele cele mai frecvente. Raportul WebAIM Million 2026 a găsit erori WCAG detectabile automat pe 95,9% din paginile principale ale primului milion de site-uri, iar 96% dintre erori intră în șase categorii, aceleași de șapte ani.

Sursa: WebAIM, The WebAIM Million, raportul 2026, testare automată cu WAVE pe primul milion de site-uri. Exemplele din dreapta sunt adăugate de noi.
1. Contrastul textului
Ia culoarea textului și a fundalului și pune-le în WebAIM Contrast Checker. WCAG cere un raport de cel puțin 4,5:1 pentru textul obișnuit și 3:1 pentru textul mare (de la 18 puncte, sau 14 puncte îngroșat). Verifică mai ales textul gri deschis, butoanele colorate și textul scris peste poze.
2. Imaginile și textul alternativ
Introdu adresa site-ului în WAVE (wave.webaim.org). Instrumentul marchează pe pagină imaginile fără text alternativ, câmpurile fără etichetă și linkurile goale. O imagine care transmite informație are nevoie de o descriere scurtă; una decorativă primește un text alternativ gol.
3. Navigarea doar cu tastatura
Pune mouse-ul deoparte și apasă Tab de la începutul paginii. Trebuie să vezi mereu unde ești: un contur în jurul linkului sau al butonului activ. Deschide meniul, completează formularul și trimite-l. WCAG cere ca toate funcțiile să meargă de la tastatură; dacă rămâi blocat într-o fereastră sau într-un slider, ai găsit o problemă.
4. Formularele
Fiecare câmp are nevoie de o etichetă vizibilă, nu doar de textul gri din interior, care dispare când scrii. Trimite formularul gol: mesajele de eroare trebuie să spună ce câmp e greșit și cum se repară, nu doar să-l coloreze în roșu.
5. Mărirea și butoanele de pe telefon
Mărește pagina la 200% din browser (Ctrl și +): textul trebuie să rămână complet. Pe telefon, încearcă să mărești cu două degete; în măsurătoarea JURIDICE.ro, 29,8% dintre magazine blocau sau limitau mărirea. WCAG 2.2 mai cere ca zonele pe care apeși să aibă cel puțin 24 × 24 pixeli CSS sau să fie suficient de distanțate, ceea ce pictogramele mici de rețele sociale rareori respectă.
6. Un raport automat
Lighthouse, inclus în Chrome și în PageSpeed Insights, are o categorie separată de accesibilitate. Dacă ai urmat pașii din articolul despre viteza site-ului pe telefon, scorul apare în același raport. WebAIM o spune explicit: un test automat prinde doar o parte din probleme, deci un scor bun nu dovedește că site-ul e accesibil.
Widgeturile de accesibilitate
Unele firme vând un buton adăugat peste site, care promite accesibilitate fără schimbarea codului. Legea nu le pomenește. În măsurătoarea din noiembrie, 15 din cele 16 magazine cu un astfel de widget aveau probleme pe aceeași pagină. Descrierile imaginilor și etichetele formularelor se repară în site, nu peste el. Dacă îți faci un site nou, cere accesibilitatea direct în oferta pentru site.
Întrebări frecvente
Am un site de prezentare cu formular de contact. Intră sub lege?
În general, nu. Formularul trimite o cerere, nu încheie un contract cu un consumator. Situația se schimbă dacă prin site se comandă, se plătește sau, posibil, se face o programare fermă.
Am 4 angajați și un magazin online mic. Trebuie să-l fac accesibil?
Probabil nu, dacă și cifra de afaceri sau activele sunt de cel mult 2 milioane de euro. Directiva te scutește clar, dar textul românesc al scutirii trimite la alt alineat decât directiva, iar nicio autoritate nu a clarificat situația. Pentru siguranță, întreabă un avocat.
Vând doar către firme. Mă privește legea?
Nu, pe partea de comerț electronic. Definiția din lege cere un contract de consum, încheiat cu o persoană fizică în afara activității ei profesionale. Dacă vinzi și persoanelor fizice, partea aceea a site-ului intră.
Site-ul l-a făcut o agenție. Cine răspunde?
Firma care vinde prin site. Legea pune obligațiile pe furnizorul serviciului. Contractul cu agenția poate stabili cine repară și pe banii cui, dar nu mută răspunderea față de autoritate.
Trebuie să am o „declarație de accesibilitate”?
Legea 232/2022 nu folosește acest termen. Cere însă, la art. 13 și în anexa 5, ca informațiile despre accesibilitate să apară în termeni și condiții sau într-un document echivalent. O pagină separată, legată din termeni, e o soluție la îndemână.
Cum lucrăm noi
Când facem un site, ne uităm la contrast, la etichetele din formulare, la textul alternativ și la navigarea cu tastatura de la început, nu la final, când costă mai mult. Poți vedea cum arată un site pornit de la un model testat în demo-urile noastre. Dacă ai deja un site și nu știi dacă intră sub Legea 232/2022, scrie-ne și ne uităm împreună.
Articolul se bazează pe textul Legii 232/2022 de pe Portalul Legislativ, pe Directiva (UE) 2019/882 de pe EUR-Lex, pe ghidul BMAS pentru aplicarea legii germane, pe WCAG 2.2 (W3C), pe raportul WebAIM Million 2026, pe anunțul NDA din septembrie 2026 despre EN 301 549 V4.1.1 și pe măsurătoarea publicată pe JURIDICE.ro pe 11 noiembrie 2026, verificate în noiembrie 2026.