Cum compari două oferte de site: ce trebuie să scrie în ofertă
Ce trebuie să scrie într-o ofertă de site ca s-o poți compara cu alta: preț global sau estimat, costuri anuale, recepția, drepturile de autor și ce primești la final.
Echipa Webspring Design · · 11 min de citit
Ai cerut oferte pentru un site și ai primit două, cu prețuri care diferă de câteva ori. Prima are o pagină, a doua are opt. Nu poți spune care e mai bună, pentru că nu descriu același lucru: una nu spune nimic despre găzduire, cealaltă nu spune nimic despre cine deține designul. Iar o ofertă pe care ai acceptat-o „pe email” poate deveni, juridic, chiar contractul vostru.
Mai jos găsești ce trebuie să scrie într-o ofertă de site ca s-o poți compara cu alta, ce spun Codul civil și Legea dreptului de autor despre preț, predare și drepturi, și un tabel pe care îl completezi pentru fiecare ofertă primită.
Important: articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru un contract cu valoare mare sau cu clauze neobișnuite, cere și părerea unui avocat.
Pe scurt
| Ce trebuie să scrie în ofertă | De ce contează |
|---|---|
| Lista paginilor și a funcționalităților | Fără ea, nu știi ce compari și nu poți verifica predarea |
| Prețul: global sau estimat, cu sau fără TVA | Un preț global nu se mai modifică; unul estimat poate crește, dar justificat |
| Costurile de după lansare | Găzduirea, domeniul și mentenanța se plătesc în fiecare an |
| Termenul de predare și cum se face recepția | Dacă nu răspunzi la timp, lucrarea se poate considera acceptată |
| Cine deține designul, textele și codul | Fără o clauză scrisă, drepturile rămân la autor |
| Ce se întâmplă când colaborarea se încheie | Ce primești, în ce termen și cu ce cost |
De ce contează ce scrie în ofertă
O ofertă nu e doar o listă de prețuri. Codul civil spune la art. 1.182 că un contract se încheie fie prin negociere, fie „prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta”. Iar art. 1.188 spune că o propunere e ofertă dacă are suficiente elemente pentru a forma contractul și arată intenția celui care o face de a se obliga.
În practică, un „Da, mergem pe varianta a doua” trimis pe email poate încheia contractul în condițiile din ofertă, dacă oferta era suficient de completă. Un răspuns care cere modificări nu mai e o acceptare: art. 1.197 îl tratează, după împrejurări, ca o contraofertă. Dacă apoi semnați și un contract separat, contează ce scrie acolo. Dacă nu semnați nimic altceva, oferta acceptată e tot ce aveți. De aceea merită citită ca pe un contract, nu ca pe o reclamă.
Dacă oferta are un termen de valabilitate („valabilă 30 de zile”), art. 1.191 o face irevocabilă pe acel termen: firma nu o mai poate retrage până la expirare.
Ce trebuie să scrie într-o ofertă bună

Cele patru întrebări la care răspunde o ofertă completă. Dacă la una dintre ele oferta tace, întreabă înainte să accepți.
1. Ce primești, concret
Lista paginilor, cu numele lor: acasă, servicii, prețuri, despre noi, contact. Apoi funcționalitățile: formular de contact, programări online, galerie, blog, a doua limbă. „Site de prezentare complet” sau „site modern și responsive” nu sunt descrieri. Le poate îndeplini orice site, oricât de sumar.
Întreabă și cine aduce conținutul: dacă textele și pozele le face firma, câte sunt și dacă pozele sunt de stoc sau făcute la tine. Și pe ce e construit site-ul (WordPress, un constructor online sau cod propriu), pentru că fiecare variantă are alte costuri anuale și alte limite la mutare.
2. Prețul: global sau estimat
Codul civil reglementează lucrările făcute la comandă prin contractul de antrepriză: art. 1.851 îl definește ca executarea unei lucrări „materiale ori intelectuale” sau prestarea unui serviciu pentru un beneficiar, în schimbul unui preț. Realizarea unui site se poate încadra aici, deși calificarea exactă depinde de ce ați convenit. Regulile despre preț fac o distincție utilă:
Prețul global (forfetar): conform art. 1.867, tu nu poți cere o reducere dacă lucrarea a fost mai ușoară, iar firma nu poate cere mai mult dacă a fost mai grea. Prețul rămâne neschimbat chiar dacă se modifică condițiile de execuție, „dacă părțile nu au convenit altfel”.
Prețul estimat: conform art. 1.865, firma trebuie să justifice orice creștere, iar tu plătești creșterea doar dacă vine din lucrări care nu puteau fi prevăzute la încheierea contractului.
Prețul pe ore: dacă plătești după munca prestată, art. 1.866 îți dă dreptul să ceri socoteala stadiului lucrărilor și a cheltuielilor.

Regulile de bază din Codul civil, simplificate. Contractul vostru poate prevedea altceva.
Verifică și TVA-ul. Din 1 august 2025, cota standard e de 21%, conform ANAF. Unele oferte afișează prețul cu TVA, altele fără, iar unele nu spun deloc. Pentru o firmă care nu poate deduce TVA-ul, cei 21% sunt un cost real.
3. Ce plătești după lansare
Prețul din ofertă acoperă de obicei doar construcția. Domeniul, găzduirea, licențele pluginurilor și actualizările vin în fiecare an. O ofertă care spune „găzduire inclusă” trebuie să spună și pentru cât timp și cât costă apoi. Am adunat costurile anuale reale ale unui site WordPress, cu prețurile de reînnoire, în articolul despre cât costă pe an un site WordPress.
Pentru mentenanță, cere detaliile: ce actualizări se fac, cât de des se face backup și unde e păstrat, în cât timp răspunde firma la o problemă și câte modificări intră în preț.
4. Termenul de predare și recepția
Legea 8/1996 a dreptului de autor cere, la art. 47 alin. (2), ca un contract de comandă pentru o operă viitoare să cuprindă „atât termenul de predare, cât și termenul de acceptare a operei”. Un site făcut la comandă conține, de regulă, opere protejate de lege: design, texte, cod. Un termen de predare scris te ajută deci și juridic, nu doar practic.
Partea despre acceptare e la fel de importantă. Codul civil spune la art. 1.862 că, după ce firma te anunță că lucrarea e gata, trebuie s-o verifici într-un termen rezonabil. Dacă nu răspunzi fără motive temeinice, lucrarea „se socotește recepționată fără rezerve”. Iar după o recepție fără rezerve nu mai poți invoca defectele care se vedeau. E bine ca oferta să spună câte zile ai pentru verificare și ce înseamnă „gata”.
5. Plata: avans, tranșe, întârzieri
Dacă contractul nu spune altfel, art. 1.864 prevede că prețul unei lucrări se plătește la recepția întregii lucrări. Avansul și tranșele există doar dacă le-ați convenit. Nu există un procent de avans stabilit de lege: e o chestiune de negociere.
Dacă vrei o garanție că termenul se respectă, o poți cere ca penalitate de întârziere. Codul civil o numește clauză penală (art. 1.538) și spune că o poți cere fără să dovedești un prejudiciu. Ce sumă e rezonabilă depinde de proiect și de ce acceptă cealaltă parte.
6. Cine deține designul, textele și codul
Aici e adesea cea mai mare diferență ascunsă între două oferte. Legea 8/1996 spune la art. 47 alin. (1) că, pentru operele făcute la comandă, „în lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale aparțin autorului”. Cu alte cuvinte, dacă oferta și contractul tac, designul și textele scrise de firmă rămân ale ei.
Ca drepturile să treacă la tine, e nevoie de o cesiune. Art. 42 cere ca un contract de cesiune să spună ce drepturi se transmit și, pentru fiecare, modalitățile de utilizare, durata, întinderea și remunerația. Art. 43 adaugă că un astfel de contract se poate dovedi „numai prin forma scrisă”. O promisiune verbală nu ajută.
La cod, regula e și mai strictă: art. 76 spune că dreptul de a folosi un program „nu implică și transferul dreptului de autor asupra acestuia”. Poți folosi site-ul ani de zile fără să ai dreptul de a-l modifica sau de a-l da altei firme. Ce să ceri la final, dacă vei schimba vreodată firma, am detaliat în ghidul despre ce primești când schimbi agenția web.
7. Datele clienților tăi
Dacă firma găzduiește site-ul, prin serverele ei trec mesajele din formularul de contact și, eventual, programările. În termenii GDPR, ea este de regulă „persoană împuternicită”, adică prelucrează datele în numele tău, iar art. 28 alin. (3) din regulament cere ca relația să fie reglementată printr-un contract sau alt act juridic. Actul trebuie să stabilească, printre altele, obiectul și durata prelucrării, tipul de date și obligațiile părților. Întreabă dacă oferta vine cu un astfel de document.
8. Ce se întâmplă la final
La un abonament, citește durata minimă, preavizul și ce se întâmplă cu site-ul dacă renunți. Codul civil are aici o protecție utilă. Conform art. 1.203, clauzele standard care prevăd, de exemplu, reînnoirea tacită a contractului, dreptul celui care le propune de a denunța unilateral contractul sau limitarea răspunderii lui produc efecte doar dacă sunt „acceptate, în mod expres, în scris” de cealaltă parte. Dacă oferta trimite la „termeni și condiții generale” pe care nu i-ai văzut, cere-i înainte să accepți.
Cum compari două oferte, pas cu pas
Pune ofertele una lângă alta, în același tabel, și completează fiecare rând. Unde o ofertă nu spune nimic, scrie „nu spune”, nu ce presupui. Rândurile goale sunt întrebările pe care le trimiți firmei.
| Rând | Ofertă A | Ofertă B |
|---|---|---|
| Pagini și funcționalități, enumerate | ||
| Texte și poze: cine le face, câte | ||
| Tehnologia: WordPress, constructor, cod propriu | ||
| Preț: global, estimat sau pe ore; cu sau fără TVA | ||
| Avans și tranșe | ||
| Costuri anuale: domeniu, găzduire, licențe, mentenanță | ||
| Total pe 3 ani, cu TVA | ||
| Termen de predare și zile pentru verificare | ||
| Runde de modificări incluse; tariful pentru restul | ||
| Domeniul: pe numele cui se înregistrează | ||
| Cesiunea drepturilor: design, texte, cod | ||
| Contract pentru datele personale (art. 28 GDPR) | ||
| Ce primești la încetare și în ce termen | ||
| Termenul de valabilitate al ofertei |
Rândul cu totalul pe trei ani e cel care schimbă cel mai des clasamentul. O ofertă ieftină la construcție, cu găzduire și mentenanță scumpe, poate ajunge mai scumpă decât una cu preț inițial mai mare.
Formulări vagi pe care să le clarifici
„SEO inclus.” Întreabă ce anume: titluri și descrieri pentru fiecare pagină, o hartă a site-ului trimisă în Search Console, date structurate? Iar dacă cineva îți promite primul loc, Google spune explicit în ghidul său despre consultanții SEO: „nimeni nu poate garanta primul loc în Google”.
„Modificări nelimitate.” Nelimitate în ce perioadă, de ce tip și în cât timp sunt făcute? Cere o limită clară și tariful pentru ce depășește.
„Site optimizat pentru mobil.” Cere ca la predare să primești un test PageSpeed Insights pentru telefon.
„Conform GDPR.” Întreabă ce primești concret: politica de confidențialitate, bannerul de cookie-uri, contractul pentru datele personale.
„Site accesibil.” Cere să fie scris standardul folosit (de exemplu, ghidurile WCAG ale W3C) și nivelul. O cerință vagă nu se poate verifica. Dacă nu știi dacă firma ta e obligată să aibă un site accesibil, am explicat cine e obligat în articolul despre accesibilitatea site-ului.
Întrebări frecvente
Am răspuns „ok, mergem pe asta” pe email. Am încheiat contractul?
Se poate. Codul civil spune că un contract se încheie și prin acceptarea fără rezerve a unei oferte care conține suficiente elemente. Dacă oferta era completă, acceptarea pe email o poate transforma în contract. Dacă ai acceptat „cu modificări”, juridic e o contraofertă, nu o acceptare.
Firma îmi poate cere mai mult decât scria în ofertă?
Depinde de preț. La un preț global, conform art. 1.867 din Codul civil, nu, decât dacă ați convenit altfel. La un preț estimat, doar justificat și doar pentru lucrări care nu puteau fi prevăzute. Lucrările noi pe care le ceri tu pe parcurs sunt altceva: acelea se negociază separat.
Am drept de retragere în 14 zile dacă semnez online?
De regulă, nu, dacă semnezi ca firmă. Dreptul de retragere din OUG 34/2014 e pentru consumatori, pe care ordonanța îi definește ca persoane fizice, prin trimitere la OG 21/1992. Un SRL care cumpără un site pentru activitatea sa nu intră în această definiție. Dacă ai un PFA sau cumperi în nume propriu, verifică situația ta cu un avocat.
E suficientă oferta și factura, fără un contract separat?
Pentru preț și termene, poate fi. Pentru drepturile de autor, nu: Legea 8/1996 spune că un contract de cesiune se dovedește numai prin forma scrisă și trebuie să precizeze drepturile, modalitățile de utilizare, durata și întinderea. Dacă oferta nu conține o astfel de clauză, cere un act scris separat.
Ce se întâmplă dacă nu răspund când firma îmi spune că site-ul e gata?
Riști ca site-ul să fie considerat recepționat. Codul civil prevede că, dacă beneficiarul nu verifică lucrarea și nu comunică rezultatul fără motive temeinice, lucrarea se socotește recepționată fără rezerve. Verifică site-ul și trimite observațiile în scris, în termenul convenit.
Cât avans e normal pentru un site?
Nu există un procent stabilit de lege. Fără o clauză în contract, Codul civil prevede plata la recepția lucrării, așa că avansul se negociază. Contează mai mult ca oferta să lege fiecare tranșă de o etapă verificabilă, de exemplu aprobarea designului sau predarea site-ului.
Oferta noastră, pe același tabel
La Webspring, tot ce intră în tabelul de mai sus e scris public: ce include fiecare pachet, cât costă pe lună cu TVA, ce modificări sunt incluse și când devine site-ul al tău. Domeniul se înregistrează pe firma ta. Poți pune pachetele noastre lângă orice altă ofertă primită, iar dacă vrei să vezi întâi cum ar arăta site-ul, ai demo-uri pentru mai multe domenii.
Articolul se bazează pe forma consolidată a Codului civil și a Legii 8/1996 de pe legislatie.just.ro, pe textul art. 28 din Regulamentul (UE) 2016/679, pe OUG 34/2014 și pe informațiile ANAF despre cotele de TVA, verificate pe 13 noiembrie 2026.