Site de avocat: ce ai voie să publici după regulile UNBR (2026)

Un cabinet de avocat din Timișoara își face site nou și copiază ce vede la alții: „peste 1.000 de dosare câștigate”, „consultație gratuită”, „avocat specialist în divorțuri”, adresa avocatdivorttimisoara.ro. Toate patru încalcă regulile profesiei. Consiliul baroului poate cere eliminarea lor, iar Statutul profesiei spune că publicitatea făcută fără respectarea regulilor este abatere disciplinară.

Avocații au voie să aibă site, pagini pe rețelele sociale și reclame online. Regulile sunt însă mai stricte decât la aproape orice altă profesie. Mai jos găsești ce poate conține site-ul unui cabinet sau al unei societăți de avocați, ce e interzis, cu articolul exact, și ce secțiuni îl fac util pentru clienți fără să iasă din reguli.

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește îndrumarea baroului. Pentru o formulare concretă despre care nu ești sigur, întreabă consiliul baroului din care faci parte.

Pe scurt

• Ai voie: prezentarea activității, a avocaților, articole de specialitate, evenimente profesionale, date de contact și modul în care comunici cu clienții (Anexa XXXIV la Statut, pct. 8.1).

• Nu ai voie: onorariile practicate, garantarea rezultatului, comparații cu alți avocați, numele clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentul de succes (Codul deontologic, art. 20).

• Domeniul: termenii generici („avocat”, „divorț”, „timisoara”) sunt permiși doar împreună cu denumirea cabinetului sau inițialele lui (Decizia UNBR nr. 125/2024).

• Reclamele online: aceeași regulă și pentru cuvintele cheie din Google și pentru paginile de pe rețelele sociale.

• Cine verifică: consiliul baroului, din oficiu sau la sesizarea oricui. Poate dispune retragerea online a mențiunilor.

Unde sunt scrise regulile

Regulile de publicitate pentru avocați sunt pe trei niveluri.

Legea 51/1995, art. 47

Legea profesiei spune că orice comunicare publică sau publicitate a unui avocat este permisă dacă respectă independența, demnitatea și integritatea profesiei, păstrează secretul profesional, este obiectivă și corespunde adevărului. Detaliile le lasă Statutului. Textul e același în forma consolidată din iulie 2026.

Statutul profesiei, art. 243–243³ și anexele XXXIII și XXXIV

Statutul cere ca tot ce publici, „inclusiv în spațiul virtual”, să fie transparent, veridic, corect și să nu fie comparativ cu alți profesioniști, echivoc, ambiguu, înșelător sau denigrator (art. 243¹). Regulile concrete sunt în două anexe: Anexa XXXIII, despre platformele online, și Anexa XXXIV, Ghidul de bune practici privind publicitatea, care are un capitol separat despre site-uri, domenii și rețele sociale.

Codul deontologic al avocatului român, art. 20

Aici e lista scurtă a ce nu poate apărea în nicio comunicare a avocatului.

Controlul îl face consiliul baroului (pct. 11 din Anexa XXXIV). Încălcarea regulilor de publicitate este abatere disciplinară gravă, iar consiliul poate dispune retragerea, „fizic sau online”, a materialelor sau doar a unor mențiuni.

Ce poate conține site-ul

Anexa XXXIV spune explicit că formele de exercitare a profesiei pot avea propriul site, care poate cuprinde:

• mențiuni despre activitatea desfășurată;

• prezentarea avocaților care lucrează în cabinet sau în societate;

• articole de specialitate;

• comunicări despre evenimente profesionale;

• datele de contact și modul în care corespondezi cu clienții.

Site-ul poate avea și o platformă de consultanță juridică online, aplicații mobile sau alte instrumente de comunicare cu potențialii clienți, cu respectarea regulilor profesiei. Conținutul și prezentarea trebuie să respecte „demnitatea și onoarea profesiei” și secretul profesional.

Ghidul reglementează și legăturile externe. Nu poți pune linkuri spre pagini al căror conținut contrazice principiile profesiei. Sunt admise explicit linkurile spre entitățile cu care ai convenții de conlucrare avizate de barou, spre conferințele la care participi și spre articolele de specialitate publicate de avocații din cabinet.

Ce e interzis pe site

Codul deontologic (art. 20 alin. 6–7) spune că nicio comunicare a avocatului nu poate conține:

• onorariile practicate în relația cu clienții;

• garanția rezultatului;

• mențiuni comparative sau denigratoare;

• referiri la funcții care nu țin de avocatură sau la roluri avute în instanțe ori în alte autorități publice;

• mențiuni despre rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes;

• folosirea notorietății unui client pentru a-ți promova serviciile.

Anexa XXXIV adaugă publicitatea mascată, nominalizarea clienților sau a litigiilor în care ai fost implicat, promisiunea unor rezultate care nu depind exclusiv de tine și mesajele personalizate trimise nesolicitat prin poștă sau email.

Exemple construite pe baza art. 20 din Codul deontologic și a Anexei XXXIV la Statutul profesiei. Nu înlocuiesc verificarea cu baroul.

Onorariile

Pe site nu publici lista de onorarii. Regula are o nuanță: Anexa XXXIII permite anunțarea tarifelor orare pe platformele online de intermediere, dacă sunt aceleași pentru toți clienții. Pentru site-ul propriu, textul nu spune nimic explicit. Dacă vrei să afișezi un tarif orar, cere întâi părerea baroului. Ce poți scrie fără risc este cum se stabilește onorariul: în scris, prin contractul de asistență juridică, înainte de începerea lucrului.

„Consultație gratuită” nu apare cu numele în texte. Totuși, Anexa XXXIV interzice mențiunile despre valoarea serviciilor care pot promova politici de dumping, iar Statutul (art. 176) consideră concurență neloială contractele cu prețuri reduse făcute ca să concurezi cu alți avocați. Formula e riscantă și e mai bine s-o lași deoparte.

Clienții, dosarele și rezultatele

Fără sigle de clienți, fără „am reprezentat compania X”, fără „peste 500 de dosare” și fără „95% din procese câștigate”. Contoarele animate de pe multe site-uri sunt exact ce interzice art. 20.

Aici textele nu sunt perfect aliniate. Codul interzice mențiunile despre rezultatele obținute. Anexa XXXIV (pct. 3.2 lit. b) spune însă că „prezentarea unui obiectiv realizat cu succes pentru un client” nu încalcă regulile, în contextul interdicției de a te asocia cu numele clientului. Un studiu de caz anonim, fără nume, cifre de succes sau promisiuni, pare acceptat, dar interpretarea finală aparține baroului.

Titlurile: „specialist” și fostele funcții

Pentru cărțile de vizită, Anexa XXXIV permite titlul de asociat, colaborator sau salarizat, titlurile științifice și profesionale, ariile de practică și „specializările dobândite conform legii”. Nici Legea 51/1995, nici Statutul nu creează un titlu general de „avocat specialist în drept penal”. Fără un temei legal, o asemenea formulă poate fi considerată înșelătoare. Scrie „arii de practică: drept penal”.

„Fost judecător” sau „fost procuror” în prezentarea unui avocat cade sub interdicția din art. 20: nicio referire la roluri jurisdicționale sau în alte autorități publice. Anexa XXXIV o interzice expres atunci când sugerează obținerea unui anumit rezultat.

Numele domeniului și numele cabinetului

Anexa XXXIV (pct. 8.2) spune că domeniul nu poate fi format exclusiv din termeni generici. În decembrie 2024, Decizia interpretativă UNBR nr. 125/2024 a lămurit că regula privește orice termen generic, nu doar serviciile. Concret:

• „avocatcluj”, „avocatromania” sau „avocatdivort” nu sunt permise singure;

• un termen generic e permis doar asociat cu denumirea formei de exercitare sau cu inițialele ei: „popescu-avocat.ro”, „avocat-ip.ro”;

• domeniul nu poate conține nume proprii fără legătură cu denumirea cabinetului.

Denumirea însăși e reglementată. Un cabinet individual se numește „ION IONESCU - Cabinet de avocat” (art. 191 din Statut), iar o societate civilă profesională poartă numele a cel puțin unui asociat, urmat de „Societate civilă de avocați” (art. 197). Folosește exact această denumire în antetul site-ului, în footer și în profilul Google.

Recenziile și testimonialele

Nicio regulă nu vorbește explicit despre testimoniale pe site-ul propriu. Un testimonial are însă aproape mereu un nume de client și un rezultat, adică exact două lucruri pe care art. 20 le interzice. Recomandarea noastră e să nu publici testimoniale pe site. Pentru platformele cu evaluări, Anexa XXXIII cere „prudență sporită” și recomandă evitarea clasamentelor.

Rețelele sociale, Google și reclamele

Anexa XXXIV (pct. 8.3) permite pagini de prezentare pe rețelele sociale și publicitate în motoarele de căutare, cu respectarea deontologiei și a concurenței loiale. Decizia 125/2024 a adăugat o condiție importantă: paginile și reclamele online nu se pot face exclusiv prin termeni generici, fără denumirea cabinetului sau inițialele lui.

În practică, o campanie Google Ads construită doar pe „avocat divorț Timișoara”, care trimite la site-ul tău, nu respectă decizia. Aceeași campanie, cu numele cabinetului în anunț, se încadrează. Pentru profilul Google Business, numele afișat trebuie să fie denumirea oficială a cabinetului, nu „Avocat Timișoara”. Restul pașilor pentru apariția pe hartă sunt în ghidul nostru de SEO local.

La recenziile primite pe Google, răspunde politicos și general. Secretul profesional (art. 11 din Legea 51/1995) acoperă „orice aspect al cauzei”, deci nu confirmi detalii despre dosarul cuiva, nici măcar ca să te aperi de o recenzie nedreaptă.

Regulile nu sunt bătute în cuie pentru totdeauna. În 2025, un grup de lucru al UNBR a cerut o „revizuire tehnică” a prevederilor despre domenii și publicitatea online. Până acum, nu am găsit o modificare adoptată, deci Decizia 125/2024 rămâne reperul.

Secțiunile care fac site-ul util

Regulile spun ce nu ai voie. Clientul care caută un avocat are însă întrebări concrete: te ocupi de problema mea, cine lucrează la dosar, cum se stabilește costul, cum te contactez discret. Iată secțiunile care răspund la ele.

Structură propusă pentru un site de cabinet, cu reperul din Anexa XXXIV pentru fiecare secțiune. Schiță ilustrativă, nu un cabinet real.

1. Ariile de practică, descrise factual

Câte o pagină pentru fiecare arie principală: ce situații acoperă, ce documente ceri clientului, cum arată de obicei procedura. Fără „cei mai buni în litigii” și fără promisiuni de termen. Paginile acestea răspund și la căutările din Google, pentru că descriu situația cu cuvintele clientului.

2. Echipa, cu titlurile profesionale reale

Numele fiecărui avocat, fotografia, calitatea în cabinet (titular, asociat, colaborator, salarizat), baroul, anul înscrierii, ariile de practică, titlurile științifice și limbile de lucru. Fără „expert”, fără „specialist” fără temei și fără funcțiile anterioare din instanțe sau parchete.

3. Cum lucrăm

Pașii concreți de la primul mesaj la contract: cum ceri o întâlnire, ce aduci, cum se stabilește onorariul (în scris, în contract), cum ești informat despre dosar.

4. Articole juridice

Anexa XXXIV permite explicit articolele de specialitate și buletinele cu informații despre legislație și jurisprudență. Explică regula, nu cazul unui client. Codul deontologic (art. 21) interzice articolele plătite prezentate ca informații obiective, deci nu cumpăra advertoriale.

5. Contactul, cu grijă la secretul profesional

Telefon vizibil pe mobil, email, adresa sediului, programul și harta. În formular cere doar nume, telefon sau email, aria de practică dintr-o listă și o descriere scurtă. Scrie lângă formular să nu trimită documente sau detalii sensibile până la prima discuție. Pune link spre politica de confidențialitate. Obligațiile generale ale oricărui site, de la datele de identificare la cookie-uri, sunt în ghidul despre ce e obligatoriu legal pe site.

Checklist pentru site-ul cabinetului

• Denumirea oficială a cabinetului sau a societății și baroul, în antet și în footer.

• Domeniu cu numele sau inițialele formei de exercitare, nu doar termeni generici.

• Fără onorarii afișate, fără „gratuit”, fără „garantat”.

• Fără contoare de dosare, procente de succes, sigle sau nume de clienți.

• Fără „cel mai bun”, „lider”, „nr. 1” și nicio comparație cu alți avocați.

• Fiecare avocat cu calitatea reală în cabinet, baroul și ariile de practică.

• Fără „specialist” fără temei legal și fără funcții anterioare în instanțe sau autorități.

• Pagina „Cum lucrăm”, cu procesul și modul de stabilire a onorariului.

• Articole juridice proprii, fără detalii din dosarele clienților.

• Linkuri externe doar spre surse compatibile cu profesia.

• Formular cu date minime, avertisment despre informațiile sensibile și politică de confidențialitate.

• Profil Google cu aceeași denumire, adresă și telefon ca pe site.

• Reclame online doar cu numele cabinetului în anunț.

Întrebări frecvente

Un site de avocat, scris în limitele statutului

Facem site-uri de prezentare pe abonament pentru cabinete și societăți de avocați: arii de practică, echipă, articole și formular de contact, cu textele verificate după art. 20 din Codul deontologic și Anexa XXXIV. Vezi modelele noastre de site sau scrie-ne și discutăm ce ți se potrivește.